Pe ce posturi erau angajați „regii muzicii folk”, în comunism: „Unu-i Alifantis de la tâmplărie!” Ducu Bertzi: „În fabrică!” Ce meserie bănoasă are Mircea Baniciu?
Nicu Alifantis (71 de ani), Mircea Baniciu (76 de ani) și Ducu Bertzi (70 de ani), talentații artiști de muzică folk, s-au reunit, duminica trecută, pe scena Sălii Palatului, la concertul maraton marca „Cenaclul Flacăra”. Iată cum arată acum cei trei soliști, dar și ce meserii au avut, în anii comunismului. Ducu Bertzi ne-a vorbit, exclusiv pentru Click!, și despre prietenia de suflet, care îi leagă, de peste 40 de ani.
„Greii” muzicii folk s-au reunit pe scena Sălii Palatului: „O atmosferă nemaipomenită!”
Ducu Bertzi s-a simțit excelent, pe scena Sălii Palatului, alături de celelalte nume valoroase din muzica folk:
„A fost superb la Sala Palatului, a fost o atmosferă fantastică, a fost nemaipomenită. Ce am eu în comun cu Mircea Baniciu și cu Nicu Alifantis? Iubim muzica folk și suntem și bunici, am stat la povești cu toții, în culise, ca odinioară. Am avut timp să depănăm și amintiri, de pe vremea când eram colegi la Cenaclul Flacăra.
A fost sala plină, spectatori de toate vârstele, bunici, părinți, copii, toți ne știau versurile. Deși s-au scumpit și biletele, iată că lumea vine la spectacolele bune, sala a fost plină cu toată „scumpetea” asta din România”, ne-a declarat artistul, exclusiv pentru Click!
Ducu Bertzi: „Sunt subinginer, am absolvit Politehnica”
Marele solist ne-a vorbit și despre profesia lui de bază. Iată cum își câștiga banii în comunism:
„Am absolvit Politehnica, Mecanică fină, sunt de profesie subinginer, am și lucrat în fabrică, ani buni. Atunci trebuia să ai un loc de muncă, să ai un salariu”, a mai menționat Ducu Bertzi, exclusiv pentru Click!
Mircea Baniciu: „Am ales Arhitectura!”
Cât îl privește pe solistul Mircea Baniciu, care a făcut istorie cu trupa Phoenix, el este, de fapt, de meserie arhitect:
„Arhitectura nu era o şcoală care să ceară - aşa am crezut eu - foarte multă Matematică. La admitere ne trebuia Fizica şi Desenul. Iar Arhitectura am făcut-o, pentru că auzisem de nebunia cu Clubul A din Bucureşti. Aveam un coleg de liceu care desena fantastic, eram prieteni şi desenam împreună.
Şi m-am trezit că desenam foarte bine şi mi-au zis că trebuie să-mi aleg o chestie în care să-mi folosesc datele iniţiale: să mă duc la Arhitectură, Arte Plastice sau la Conservator. Şi am ales-o pe aceasta, pentru că mi s-a părut mai trainică, mai cu picioarele pe pământ decât Conservatorul”.
A făcut și câteva proiecte importante: „Pentru biserici!”
Reușea să mai câștige și un ban de buzunar, în paralel cu studiile:
„Nu ştiu dacă mi-ar fi fost foarte util Conservatorul, pentru că eu am fost un amator toată viaţa mea, în sensul că am fost un autodidact, mai degrabă. Am rămas la Arhitectură. Am făcut proiecte pentru duplexuri, pentru biserici chiar... În paralel, ca să-mi câştig existenţa, desenam proiecte pentru unii care nu puteau, cum probabil se face şi acum”, a menționat Mircea Baniciu, pentru adevarul.ro
De ce Nicu Alifantis a fost angajat pe post de tâmplar?
Nicu Alifantis a amintit, recent, pe contul de Facebook, cum a ajuns, în anii comunismului, să fie angajat, pe post de tâmplar, la Teatrul Mic. A fost mai degrabă, o soluție administrativă. Deși în acte figura ca tâmplar, el se ocupa, de fapt, de muzica spectacolelor. Artistul a rememorat acea perioadă, făcând referire și la recentul protest al artiștilor, care consideră nedrept pontajul de 8 ore:
„Doamne, ce m-am mai amuzat aflând că, mai nou, în teatru, trebuie să vii la serviciu 8 ore pe zi. Mă rog, amuzat e un fel a spune. E de râsu’-plânsu’. Niciodată, dar niciodată, nici măcar o dată, în teatru nu s-a muncit normat, 8 ore.
Nici măcar atunci când domnul Săraru m-a angajat în 1979 pe post de tâmplar, la Teatrul Mic, neavând alt post liber la dispoziție, n-am fost obligat să mă duc la atelierul de tâmplărie 8 ore pe zi...Unu’ Alifantis de la tâmplărie!”, a precizat Nicu Alifantis, pe contul de Facebook.
